Ca sa incheiem anul asa cum ne sta cel mai bine..

Salutare people!

Mai sunt cateva zile si anul 2010 se va duce! Cu bune, cu rele, asta a fost, altu' n-avem! Si ca sa-l incheiem cu bucurie si voie buna Cover Club va propune un live frumos de tot:

Marti, 28 decembrie (adica maine seara), ora 21:00 va canta pentru voi in Cover ELECTRIC BAND SIBIU!

Trupa este formata (si nu o spun din complezentza!) din cei mai buni muzicieni din Sibiu. O parte din ei au cantat in Cover Club pe 19 decembrie 2009, in memorabilul concert SILEX, ce a durat de la ora 22 pana la 3 noaptea (5 ore!). Cei ce au fost prezenti isi amintesc si acum ce momente faine au fost..

Fiind zile de vacanta, in care toata lumea vrea sa se relaxeze, programul trupei va cuprinde in mare tot felul de standarde din repertoriul rockului clasic: Deep Purple, Santana, Bob Dylan, Procol Harum, Rolling Stones, Nirvana, s.a.m.d..

Electric Band canta in componenta de pe afis in fiecare vineri in Imperium Sibiu. Ei sunt si muzicienii ce asigura partea muzicala din piesa Faust, in regia lui Purcarete, cei ce au vazut-o stiu despre ce este vorba.

N-o mai lungesc si va invit cu placere la ultimul concert din CoverClub din 2010!!!

Taxa de intrare: 10 lei (ceva mai putin decat un pachet de tigari).

Hai marti seara in Cover !

vio & coverclub

Diavolul de pe dulap (Faust)

Faust, în viziunea lui Silviu Purcărete. Recunosc - am mers la spectacol cu teamă. Pentru că citisem câteva critici înainte, clipuri, fotografii, interviuri etc. (ceea ce nu se face, Ralux. NU se face!). Satanism, orgii sexuale.. Eu nu am văzut asta. Ceea ce m-a convins a fost interpretarea lui Mephisto. Prima jumătate de oră nu mi-am putut lua ochii de pe el/ea. Prima imagine pe care am văzut-o a fost asta.

Imagine care mi-a rămas în minte pe tot parcursul spectacolului, indiferent de schimbările fizice ale personajului. Imaginea Diavolului lui Purcărete seamănă foarte bine cu Gollum (LOTR). Și pentru că nu este un personaj realizat cu ajutorul tehnologiei moderne, ci este real.. asta mi-a dat fiori. Pentru că arăta, se mișca, vorbea într-un fel cu adevărat malefic. Iar mișcarea degetelor subțiri, lungi, roșii, mișcarea animalică a capului, ochii albi, în ceață, VOCEA - mi-au cam dat fiori. Nu am văzut ce s-a întâmplat pe scenă, timp de câteva minute. Pentru că nu mi-am putut lua ochii de la imaginea asta. Dacă aș vedea de încă 10 ori spectacolul, aceeași secvență va fi, pentru mine, cea mai izbitoare.

Faust este, într-adevăr, mare. DAR! Pentru că lumea mea s-a terminat după "Viața cu un idiot" , acum este greu să mă mai lovească ceva. Și acolo nu au fost decoruri grandioase, nu au fost două scene, efecte, machiaj și costume speciale. Totul a fost fost pur și simplu un examen psihologic. Reziști sau nu! Bagi la cap sau ești pierdut!

Ofelia Popii - Mephisto. Ea însăși este spectacolul. Oricâte capete de porci, băi de sânge, scene de zoofilie, sodomie, pedofilie ni s-au arătat, în Walpurgia, tot după el/ea îmi fugeau ochii. Unii consideră că secvențele alea ar fi fost monstruoase și asta a făcut spectacolul atât de deosebit. Nu m-a atras haosul ăla și nu m-a atins. Am fost cu ochii doar pe Mephisto.





Am văzut, am experimentat. Ochei. Din toamnă, dacă se va mai juca "Viața cu un idiot", voi repeta figura. Acum șocul a trecut. Dar încă un duș rece nu strică niciodată!