Maaami, how cute am I ?

Ok, eu m-am răcorit destul, aruncând veninul afară. Cum bine spunea cineva: "Modul de tratare a celor neproductivi, în mod direct, bătrani, persoane cu handicap, etc. este un indiciu al nivelului de dezvoltare a unei societăți".. nu pot face altceva, decât să mă resemnez că trăiesc aceste vremuri. Pentru încă puțin timp..

Lăsând în spate mizeria asta, mă pregătesc de uichend. Ceea ce vă urez cu drag și vouă. Scuturați-vă de noroi și sursum corda. Eu când vreau să mă binedispun de una singură, mă uit la astea.
Nu-ți vine să-i tot pupi?

Vezi mai multe din Funny pe 220.ro
Mutrițe de nota 10+

Vezi mai multe din Familie, casa, copii pe 220.ro
Eu am fost un copil pașnic, nefiresc de pașnic. Însă cea mai mare boacănă făcută de subsemnata, la vârsta presupusei inocențe a fost una chiar.. nevinovată. Aveam doi ani și mă cam feream de mâncare. Nu că acum s-ar fi schimbat situația cu mult. Și mama mi-a dat mere curățate de coajă, ca nu cumva copilul să se înece sau ceva.. Apoi a plecat în treaba ei, iar eu am rămas singurică în camera mea. Numa' bine! Pentru că de mică găseam soluții tâmpite de a scăpa de produsele mâncabile.. am crezut, probabil, în mintea mea, că dacă fac merele să dispară și de data asta.. voi scăpa de ceartă. Am ales să pictez unul dintre pereții camerei cu mere. Atâta le-am răzuit de zid, încât arătau într-adevăr mâncate. O operă artistică, făcută din fructe, pe toată lungimea peretului și până la jumătatea lui.. Cool, nu? Dacă nu aș fi primit muștruluiala aferentă.. poate că ajungeam un fel de Ju Duoqi, care a devenit celebră pentru tablourile realizate din leguminoase :)

Asta sunt eu, pe la 11 ani, cred. Adultul de lângă mine nu este tatăl meu. Și nici pisica nu era a mea. Nici apartamentul în care ne aflam. Doar piciu' ăla chel era proprietatea mea. Cipri, brody :)


Că tot vine 1 Iunie.. Și încă mai sunt copil!
Îmi doresc să avem cu toții un uichend fain. Și cald și liniștit. Tha-tha :)