Mi-am adus aminte de Gadjo Dilo.. pot spune - unul dintre filmele mele preferate! Niciun efect special, nicio poveste gretos de romantica, fara decoruri extraordinare, milioane de euro bagati in productie. Nimic din toate astea! Dar un film exceptional, care m-a urcat si m-a coborat. O bucatica de rai, libertate, oameni simpli, muzica lautareasca, dragoste si pasiune nebuna, ura, dispret, moarte si diperare. Filmul este cu atat mai extraordinar cu cat actorii reali sunt doar 2. Restul sunt tigani din satra, care interpreteaza exceptional. Sau poate ca nu joaca, ci doar retraiesc intamplari traite pe propria piele. Lautarul Izidor (Izidor Serban) iti rupe sufletul. Te indragostesti de el iremediabil!
Filmul (regizat de Tony Gatlif, in 1997) a luat 13 medalii de aur si 6 nominalizari la festivalurile de profil. Este o coproductie franco-romana. Actorii vorbesc in romana, franceza, rromanes. Un tanar francez, frumos de pica, Stephane - 'Strainul nebun'(Romain Duris) ajunge in Transilvania, purtat de o caseta cu muzica lautareasca. Un anume cantec ii face inima sa bata mai tare. Este indragostit de vocea artistei, pe care el stie ca o cheama Nora Luca (eu prefer No..Raluca :))). Caseta o are de la tatal lui, care a murit de curand.. In drumul sau prin Transilvania, se intalneste cu tiganul Izidor, care il adopta, din dragoste si dor de fiul lui, aflat in inchisoare. Izidor il duce sa traiasca in satra lui, dupa ce-i promite ca il va ajuta sa gaseasca femeia care canta atat de frumos.. Aici se indragosteste de Sabina, o femeie cam nebunatica, rebela si spurcata de gura. Rolul este interpretat de Rona Hartner. Este un rol excelent, iar ea.. o actrita dementiala! Vine si partea amara - ca orice tigani, oamenii au si de suferit din cauza urii rasiale. Romanii il acuza pe Stephane de hotie, iar pentru a razbuna o crima mai veche, ei dau foc satrei, tocmai in momentul in care fiul batranului Izidor iese din puscarie si ajunge acasa. Iubirea si sufletul lui de tata primesc o lovitura crancena..
Filmul musteste de muzica si dansuri, traditionale tiganesti.
Atentie! Este interzis copiilor sub 16 ani :)). Unele cantece sunt compuse chiar de Gatlif si Rona Hartner, iar coloana sonora (cantata de MITSOU - ex ANDO DROM) a castigat un Cesar in '99. Foarte buna si interpretarea lui Adrian Simionescu ( Adi, Copilul Minune). Am facut ochii cat cepele cand Alin si-a dat seama cine joaca de fapt rolul lui Adriani, fiul lui Izidor. 'Dau de baut pentru cei ce m-au trimis in puscarie!.. Gadjo, vrei sa bei? Iti fac cinste!.. Daca vrei iti dau si tie sa bei. Si sa mananci. Cu tac'tu si cu mata!'. Mie imi place la nebunie aici de 'Naomi' - adica Florin Moldovan!
Mi-am adus aminte de film, dupa ce am vazut de curand Transylvania, film regizat tot de Tony Gatlif, in 2006.
Pelicula are aproximativ acelasi subiect, insa, din punctul meu de vedere, nu poate fi comparat cu Gadjo. Este o continuare palida a ceea ce a reusit cu primul film. Se vorbeste in italiana, franceza, germana, rromanes, romaneste, ungureste. Pe scurt - Zingarina, o italianca.. vine in Transilvania, pentru a-l cauta pe iubitul ei Milan, un artist romano-tigano-ungur. Milan ar fi fost expulzat din nordul Frantei si astfel cei doi au pierdut legatura. Zingarina este insarcinata cu el, dar el nu stie asta.. Il cauta in Rosia Montana, apoi prin Maramures.. il gaseste cantand la pian, insa barbatul, (care aduce putin de tot a Romain Duris) nu vrea sa auda de ea, o alunga si o paraseste grabit. Zingarina (Asia Ergento), este la un pas de a -si pierde mintile, sfasiata de durere si tristete. Devine o hoinara iar in drumul ei il intalneste pe Tchangalo, un negustor de aur si alte maruntisuri. Se indragosteste de el si continua sa calatoreasca impreuna.. Isi ia si ea identitatea de tiganca.. Naste in plin camp, iarna, in ger, speriata de 'vrajitoare' - de fapt femei romance, venite din sat sa o ajute la nastere. Acest film nu a reusit sa imi transmita nimic, in afara de faptul ca, prin ochii strainilor, putem fi considerati foarte usor drept un popor de nebuni, ciudati, parveniti, care traiesc dupa niste obiceiuri barbare, demonice chiar. Jocul actorilor nu m-a convins, nu mi-au transmis nimic, spre deosebire de cei din Gadjo.. Mi-a lasat un gust amar acest film, insa pentru cei cu usoare inclinatii spre depresie.. este recomandabil. Totusi.. are un sfarsit cat de cat fericit, dar SEC!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu