Nu mai suport vremea asta. De câteva săptămâni mă stoarce de energie, în fiecare zi. Draga mea, am avut răbdare cu tine, am zis că na.. ai și tu zile proaste, ca orișicare. Ești posomorâtă, ai probleme, treaba ta. Da' gata, e prea mult! Și așa suntem destul de demoralizați. Ajunge. Hai ajută-te și ajută-ne măcar tu.
Simt o durere ascuțită în cap și mă cam clatin astăzi. Și lumea din jur vorbește cam tare. Sunt agitați. Chiar și atunci când nu vorbesc, le aud gândurile. Se ceartă continuu. Se încruntă.
Aș căuta un loc cald și galben, în care să mă pot întinde. Să văd sus un cer aproape alb, cu nori în forme. Vreau aer proaspăt și căpșuni dulci. Vreau să alerg cu tălpile goale. Și să mă odihnesc, înapoi în locul meu galben și moale. Până când voi găsi energia să mă întorc în prezent
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu