Oameni pentru oameni - fagaraseni de 5 stele!!!

Rareori întîlneşti în ziua de astăzi oameni care-ţi zîmbesc, care te ascultă şi-ţi spun o vorbă bună, care se implică în viaţa semenilor lor, care sprijină comunitatea locală, care ajută pe cei aflaţi în nevoie, care dăruiesc din puţinul lor fără să ceară nimic în schimb. Majoritatea sînt însă preocupaţi doar de soarta lor, de problemele cotidiene, de averea lor, de familiile lor, iar din cît au îşi doresc mai mult. Şi mai grav iau din puţinul celor mulţi pentru a-şi rotunji veniturile lor. În aceste vremuri destul de tulburi şi nesigure, cînd totul se schimbă şi decurge în ritm alert, sînt oameni care ies din tiparele regulilor şi care îşi găsesc timp să privească la locurile în care trăiesc şi la viaţa semenilor lor. I-am numit, şi pe bună dreptate, „Făgărăşeni de cinci stele“.

Monitorul de Făgăraş a vrut să-i prezinte comunităţii aşa cum au fost şi cum sînt în viaţa de zi cu zi, cu tot ceea ce au făcut pentru Ţara Făgăraşului. Desigur mai sînt şi alţii care merită să fie evidenţiaţi, iar în ediţiile viitoare ei îşi vor găsi locul bine meritat în paginile ziarului. Toţi merită să fie apreciaţi la adevărata lor valoare.


Au refuzat mediocritatea


Viorel Morărescu

Mihai Ninu şi Gheorghe Ninu sînt făgărăşeni care merg pe principiul american ,,nu întreba ce face ţara pentru tine, întreaba ce poţi face tu pentru ţară“. În cazul lor, nu s-au lamentat că nu există viaţă culturală în Făgăraş şi au încercat să creeze ei una. Într-un oraş mic, departe de rutele normale ale artiştilor de valoare, au ales să nu capituleze şi să refuze să accepte că muzica bună se ascultă doar în oraşele mari. Viorel Morărescu, un fin şi apreciat cunoscător al peisajului muzical de valoare, membru de onoare al clubului de jazz din Sibiu, şi-a dedicat toată energia, benevol , pentru a se bucura împreună cu restul făgărăşenilor de muzică de calitzate. A reuşit să aducă la Făgăraş nume ca A.G. Winberger, Ada Milea, Marcian Petrescu sau extraordinarele talente de la Flalexmi. Cover Club, patronat de fraţii Ninu, a fost dotat pentru a sta în faţa oricărui club din România şi a devenit un loc drag artiştilor din ţară şi o destinaţie pentru toţi iubitori de muzică bună. Acesta este doar începutul. În luna decembrie, cei trei le-au pregătit o serie de evenimente de marcă, alături de trupele ca Old News, Imperium Jazz Band şi Harry Tavitian. Făgărăşenii au acum un loc în care să iasă din cotidian şi să se simtă parte din marea famile a muzicii bune din România.

Artist de Cartea Recordurilor
Stelian Marcu este unul dintre făgărăşenii extrem de modeşti care este mai respectat în lume decît în localitatea natală. Pasiunea care l-a făcut celebru şi respectat este una mai puţin obişnuită: aceea de a picta la microscop folosind pensule facute chiar de el din propriile-i gene. Majoritatea celor 31 de lucrări ale sale sînt cu temă religioasă, iar artistul a muncit pentru a le termina nu mai puţin de zece ani de zile. Lucrările sînt facute după regulile picturilor de dimensiuni normale, dar nu pot fi vazute decît cu ajutorul microscopului sau al unei lupe care măreşte de cel puţin două ori. Pe lîngă picturile cu temă religioasă, artistul făgărăşean a mai realizat şi două cărţi ale căror dimensiuni se măsoară în milimetri. “Evanghelia dupa Marcu”, prima carte, are nu mai puţin de 135 de pagini şi 12 ilustraţii şi este scrisă pe foiţă de ţăgară şi legată în piele. ,,Declaraţia de Independenţă a SUA“ este cea de-a doua carte, are 61 de pagini şi 44 de ilustraţii, fiind scrisă în întregime cu argint. Stelian Marcu a devenit rapid unul dintre preferaţii ziarelor şi emisiunilor TV, iar prestigioasa Guiness Book of Records şi-a arătat şi ea interesul pentru făgărăşean.

Bunicul tuturor copiilor făgărăşeni
,,Statul m-a ajutat pe mine, mi-a dat posibilitatea să îmi fac o familie şi simt nevoia să dau şi eu ceva înapoi societăţii“. Vorbele îi aparţin celui care a fost colonelul în rezervă Constantin Urs, preşedintele şi ,,inima“ Ligii Sportului Făgărăşean. Oricînd era nevoie în una dintre activităţiile publice de un om meticulos, entuziast şi întotdeauna disponibil, primul contactat era Constantin Urs. De la concursuri de desene pe asfalt, la concursuri de pescuit, ralyuri, serate muzicale sau Zilele făgăraşului, Urs le-a făcut pe toate. În majoritatea cazurilor, mai ales atunci cînd era vorba despre concurenţi copii, Constantin Urs îşi băga mîna în buzunar, şi din pensia de militar cumpăra dulciuri pe care le oferea ca premii. Odată cu trecerea lui în nefiinţă, copiii au pierdut un ,,bunic“, iar adulţii, un prieten de nădejde.

Braţ de fier, inimă de aur
Deşi a ajuns un adversar redutabil pentru toţi marii campioni ai lumii skandenberg-ului, Ioan Ursu Puşcaşul, a rămas acelaşi făgărăşean de toată isprava. Pornit într-o bătălie ,,singur împotriva tuturor“, Ursu a ieşit campion naţional şi european, dar nu s-a schimbat şi a rămas acelaşi om modest, familist şi săritor. Ceea ce îl scoate însă în evidenţă este ambiţia fantastică de a ,,sta la bătaie“ cu oricine din skandenberg, chiar dacă el nu beneficiază de condiţiile lor de antrenament şi de nutriţie. Pe burta goală şi cu banii din propriul salariu, Ioan Ursu Puşcaşu a făcut numele Făgăraşului auzit în Italia, Anglia sau Polonia, la cele mai prestigioase competiţii ale skandenbergului.

Gheorghe Ţeţu, omul de 5 dan
Reprezentativ pentru sportul din Făgăraş este antrenorul Gheorghe Ţeţu, personalitate marcantă a Karate-ului din România. Acest antrenor emerit a adus această disciplină în Făgăraş în anul 1978, iar de atunci şi pînă în prezent a antrenat generaţii întregi de sportivi. Chiar şi atunci cînd erau interzise astfel de antrenamente, Gheorghe Ţeţu a găsit soluţii. Prin anii '80 trecea Oltul împreună cu sportivii mai mari şi se antrenau pe Dealul Galaţiului în condiţii impropii. Abia după Decembrie 1989 mişcarea de Karate din România a intrat în legalitate. Sen-sei Ţeţu a renunţat la orice altă activitate şi s-a dedicat karate-ului pentru a dezvolta acest sport în Făgăraş. Astfel a scos campioni naţionali pe bandă rulantă. A intrat în contact cu una dintre cele mai mari personalităţi ale Karate-ului mondial-Hirokazu Kanazawa-maestrul japonez care a fondat S.K. I. F. ( Shotokan Karate Do International Federatioan ) În cartea pe care Kanazawa a scris-o despre viaţa sa, un fragment îi este dedicat şi lui Sen-sei Gheorghe Ţeţu unde îl recunoaşte ca unul dintre antrenorii din Europa de Sud-Est care şi-au adus aportul la mişcarea de karate în vremea lagărului comunist. Sub îndrumarea sa se pregătesc an de an atît copii cît şi adulţi. Printre sportivii de elită pregătiţi de el s-au numărat de-a lungul timpului Ionel Novac, actual 4 Dan-multiplu campion naţional, Marius Pordea, Costel Macovei, Costică Nemeş, Ioan Rîmbeţ etc. Anul acesta Ioan Rîmbeţ a devenit vice-campion mondial la veterani la Campionatul Mondial care s-a desfăşurat la Atena. Sen-sei Gheorghe Ţeţu deţine 5 dan în stilul Shotokan şi este antrenor al clubului C.S.M. Făgăraş şi totodată este instructor şef al S.K.I.F România.

Familia Miloiu, gazda perfectă
Sorin Miloiu s-a evidenţiat în breasla constructorilor, iar Gabriela Miloiu în cea a economiştilor, iar în ultimii ani s-au dedicat amîndoi agroturismului şi promovării valorilor Ţării Făgăraşului în ceea ce priveşte tradiţiile, folclorul sau bucătăria făgărăşeană. Sorin şi Gabi Miloiu sînt localnicii care n-au spus niciodată „NU“ cînd a fost vorba de Făgăraş. Fie activităţi sociale, culturale, politice, economice atît Sorin cît şi Gabi s-au impus şi au sprijinit comunitatea făgărăşeană. Numele lui Sorin l-am găsit în echipa constructorilor specialişti de hidrocentrale (lanţul de hidrocentrale de pe răiul Olt), în echipa de lucru la aducţiunea cu apă a Făgăraşului, în echipa constructorilor de obiective locale. Familia Miloiu a contribuit semnificativ la promovarea Făgăraşului pe plan naţional şi chiar şi în străinătate. Pensiunea Piscul Alb este reprezentativă pentru agroturismul din Ţara Făgăraşului fiind construită cu mult rafinament şi gust de soţii Miloiu, gazde perfecte pentru orice invitat. Este locul în care s-au organizat celebrele emisiuni despre bucătăria făgărăşeană ale renumitului scriitor Radu Anton Roman, despre tradiţiile făgărăşene difuzate în ţară şi străinătate.


Fundaţiile care au ajutat oamenii
Chiar dacă Făgăraşul este un oraş în care de multe ori domneşte propriul interes de-a lungul timpului oamenii de bine s-au stîns în diferite organizaţii şi au încercat să facă, dezinteresat, lucruri în favoarea concetăţenilor. În primul rînd trebuie menţionată fundaţia ,,Diakonia“. Cu scopul nobil de a ajuta copiii cu deficienţe, familiile şi persoanele sărace, fundaţia a reuşit încă din anii '90 să le ofere acestora un cămin, educaţie, îngrijire şi hrană. An după an, Diakonia s-a dezvoltat şi a reuşit să rămînă o şansă pentru cei năpăstuiţi de soartă. Şi Biserica Evanghelică Făgăraş, prin străduinţa preotului Johannes Klein, s-a implicat în ajutorarea copiilor, spitalului şi a tinerilor. O altă fundaţie, de această dată culturală, a avut grijă de sufletul făgărăşenilor. Fundaţia Culturală ,,Negru Vodă“ a încercat permanent să nu lase cultura făgărăşeană să moară, organizînd expoziţii, simpozioane şi diferite acţiuni cultuurale. Fundaţia „Negru Vodă“ poate fi denumită un cămin pentru artişti.