"Ceva dulce!"

Așa ceream părinților când eram mică. Bine, așa cer și acum când simt nevoia de a-mi îndulci limba veninoasă. Numai că singurele "dulciuri" pe care le mai gust câteodată sunt dulceața, compotul de ananas, iaurtul de fructe și din când în când câte o bucățică de ciocolată. Doar amăruie. Nici când eram copil nu mă puteam atinge de prăjituri, checuri, cozonac sau tort. Nici măcar înghețata sau vata pe băț nu mă tentau. Dar mai nou am descoperit că îmi plac torturile. Nu să le mănânc! Să văd "how is made"!

Tot pe D. Travel&Living, a început acum o săptămână un nou show - serial documentar. Se numește Cake Boss. În fiecare episod "regele cofetarilor" din America, Buddy Valastro creează torturi speciale, pentru ocazii speciale. Primește și comenzi pe măsură, pe care le onorează excepțional. Cam așa:










Mi-am dorit și eu la un moment dat un tort special, făcut numai și numai din vișine. Cu cinci etaje, îmbrăcate în ciocolată neagră. Și o fundă mare, vișinie și comestibilă. Când spuneam cuiva ce-mi doresc, mă făcea să mă simt ca Alice în Țara Minunilor. "Visezi, nu se poate face așa ceva. Unde te crezi?". Pariu că pentru Buddy & familia ar fi fost "a piece of cake"?