sâmbătă, 20 noiembrie 2010

nu m-am îndrăgostit!

am așteptat cu nerăbdare concertul de aseară. pentru că la Cover a fost o premieră. nu rock, nu blues. Jazz curat. puțin curioasă să văd ce public se adună la eveniment, cum reacționează, curioasă să aud artista despre care toată lumea are numai cuvinte de laudă. am invitat-o și pe camy. că doar era un eveniment de suflet, sensibil. ne-am îmbrăcat și aranjat frumos, ca pentru o seară deosebită, nu? l-am făcut pe buji fericit că iese la braț cu două tinere superbe! bărbații l-au invidiat de la intrare. ne-am salutat cu lumea (care merita salutată), ne-am așezat pe locurile noastre perfecte pentru a vedea tot ce se întâmplă pe scenă, am povestit una-alta, o cafeluță, o biscuite, a trecut timpul. și vine artista. care artistă? cea îmbrăcată în blugi, cu un tricou negru, cu părul vâlvoi și cu o răceală pe chip, străină de toți artiștii care urcaseră înaintea ei pe scena Cover. nu obișnuiesc să judec lumea după straie, dar aici mi s-a părut o lipsă de respect pentru ăia care au venit să te vadă poate pentru prima dată. să te asculte și să plătească pentru efortul tău artistic.

concertul de aseară a fost de fapt un recital. a fost o voce frumoasă, care ar fi sunat bine în Imperium din Sibiule. EU am rămas cu impresia că nu ăsta este Cover-ul. aici se întâmplă lucruri. se cântă tare, se simte ritmul, se dă din plete, ți se furnică pielea pe solo-urile de chitară, artistul vorbește publicului, publicul răspunde, se produce o atmosferă, o chimie, se aplaudă sincer și bisurile le cere publicul, nu artistul se auto-invită. și cel mai important - la cover artiștii nu mint publicul. pentru că o fi ăsta Făgăraș (nici comună, nici oraș, cum spun răutăcioșii), dar nu suntem deloc proști și nici fraieri nu scrie pe frunțile noastre. iar dacă ne minți, te-am taxat imediat.

ceea ce mi s-a întâmplat aseară la club, nu am mai pățit niciodată în acești patru ani. am ajuns la concluzia că de fapt a fost un vampir energetic pe scenă, pentru că de la a treia melodie m-am luptat cu mine să nu adorm. nicio băutură nu m-a putut opri din levitație. mi-am răcorit fața cu apă, am ieșit afară, în răcoarea nopții, am băut cofeină (ceea ce nu fac defel), m-am plimbat prin club - nimic, nicio reacție. m-aș fi așezat pe un scaun cu spătar și până la zece dimineața nu aș fi mișcat de-acolo. m-am gândit că poate e ceva în neregulă cu corpul meu, cu mintea mea. poate oi fi însărcinată și dacă m-a atacat în așa hal somnul, asta înseamnă că oricât m-aș lupta eu să rămân trează, nu am nicio șansă. dureroasă senzație!

DAR! o să uit coșmarul de aseară cât de curând. pentru că:

1. vine Lioara la mine. vine cu Aule :)
2. de mâine se reiau pregătirile pentru lansarea la Făgă a filmului Portretul luptătorului la tinerețe și e muuult de lucru
3. ziua lansării și noaptea de marți vor fi irepetabile
4. joi mergem la concert. dar va fi concert, frățicule! Timpuri Noi la Cover, normal:)
5. duminica viitoare ne strângem din nou și plecăm spre Victoria (orașul ăla amărât din documentarul celebru..), pentru prima ediție a festivalului de Jazz

Dacă n-aș mai adormi pe mine, ar fi o săptămână perfectă!

Niciun comentariu: