Cristiana (plecată de șapte luni în Malta, cu familia) spunea aseară că, la un moment dat, i s-a făcut dor de "acasă". Însă sunt sigură că știe faptul că o cetate împodobită de luminițe, care doar distrag pe moment atenția localnicilor de la toate lipsurile, un brad împodobit în centru orașului și luminițe pe stâlpi sau mai știu eu pe unde - sunt pentru copii. Noi, ăștia mari și realiști nu dăm doi bani pe ele (de fapt am dat mulți bani pe ele, dar ne facem că nu știm). Aici, la Făgăraș, oamenii nu mai sunt și simt cum simțeau odată. Nici măcar sărbătorile de iarnă.
Vreau să-mi iubesc iar locul natal. Din tot sufletul. Probabil că, doar părăsindu-l pentru altceva, mi se va face la un moment dat dor de "acasă". Acasă însemnând doar oamenii dragi de aici. Dar în niciun caz de oraș în sine. Pentru că a ajuns într-un hal.. de plâns.
Am un prieten care și-a luat câte doua-trei joburi, pentru a face rost de bani cu care să aducă artiști la Făgăraș. Să aducă muzică live pentru făgărășeni. Muzică bună. De mai bine de un an se agită în toate direcțiile pentru a aduna lume, pentru a-i face să-și deschidă mintea. Oamenii trebuie educați mai întâi, ca apoi să înceapă să înțeleagă, apoi să placă și să iubească ceva nou. Și acestui prieten i-a fost destul de greu să realizeze evenimentele despre care scriu. La început a fost public mic, apoi ceva mai mare, acum.. se umple clubul. Ne bucurăm că oamenii vin, că participă, că experimentează. Că ies din casă, că se rup din fața teveului care ne prostește și ne mănâncă tot ce a mai rămas bun și uman în noi. Oamenii vin, cum spuneam, dar totul până la un punct. Până la bani. Pentru că dacă vreun artist cere ca biletul de intrare să fie de peste 20 de lei, s-a terminat. Vin 10 oameni la concert. Nu pentru că restul de 80 nu ar vrea să ajungă la cântare, ci pentru că nu au de unde.
Ăsta e Făgărașul adevărat. Orașul cu un semafor, cum ne place nouă să spunem. Orașul în care oasele făgărășenilor care au luptat în Al Doilea Război Mondial sunt aruncate într-un buncăr de ciment, amplasat frumos în mijlocul unui sens giratoriu. ILEGAL și INUMAN. Un oraș cu multe biserici (mai multe decât credincioși) și o catedrală cu tichie aurie, mai mare decât Cetatea istorică. Un oraș cu preoți parveniți, care alungă din case, în miezul iernii, bătrânii pe străzi. Orașul cu instituții conduse de nepricepuți, puși în fotoliul de mare șef pe baza prieteniei cu liberalii. Orașul cu spitalul morții, de care se ferește toată lumea. Un oraș condus de patru nemernici, mai răi decât comuniștii. Care nu dau voie la nimic bun să se întâmple. Te scuipă în față, îți râd în nas, îți dau un șut în fund, se urcă în gipanele de la CJ și pleacă mai departe. Comuniști care te determină să iți dorești să fugi de aici cu trei perechi de picioare.
Nu mai este nimic frumos acasă. Iar "feeria de lumini de pe Cetatea Făgărașului" este o imagine tristă, de fapt. Tristă rău! Făgăraș este un oraș bine pus.. La pământ!
Ce cred eu despre orașul de poveste, Făgăraș, luminat și împodobit de sărbătoare? Nu citez din Socrate, citez din TUPAC - I DON'T GIVE A FUCK!
5 comentarii:
Si ce te tine legata? Crezi ca altundeva sunt cainii cu colaci in coada? Nu te amagi. Intreaba-te ce poti face tu pentru orasul de care vorbesti, nu ce poate face el pentru tine....
și pe tine ce te freacă grija de ce cred eu? știi tu cum am ajuns la concluziile despre care am scris mai sus? știi tu dacă eu am încercat sau nu să fac ceva pentru orașul ăsta? știi tu dacă oamenii sunt lăsați să facă ceva bun pentru orașul ăsta? în primul rând ești un anonim. așa că.. dacă nu ai nimic concret de spus, te rog evită să-ți mai lași urmele pe aici!
Nu toti oamenii s-au nascut cu capacitatea lui Einstein sau Eminescu (aleator amintiti), insa toti oamenii s-au bucurat de realizarile lor, care au schimbat lumea intreaga.
Atata vreme cat exista in Fagaras asemenea oameni, despre care ai amintit, toate vor fi bine.
Antipatriotismul care ne-a cuprins in ultimii 20 ani este un raspuns la propaganda exagerata "din vremurile de trista amintire" (folosita pentru manipularea oamenilor), adica e ceva normal d.p.d.v. psihologic. Dar ceea ce va veni va fi autentic, nedirijat de partid. Ai spus deja ca niste oameni de exceptie au luat atitudine, iar asta inseamna ca societatea civica romaneasca, atat de bulversata, a inceput sa se formeze. Incet-incet ne vom trezi la viata.
@anonim: chiar am ras, serios! Ce poti face tu pentru tara si nu ce poate face tara pentru tine - a spus unul care a murit impuscat, dar nu Ceausescu.
@Ralux: astept sa pui ceva colaci in coada la caini, ca sa culeg si eu cativa! :))
:)) Da, Mircea, promit să te anunț când dau de ei! Cred că o să mă las de ciocolată și o să mă dau pe covrigi cu păr.
Cât despre oamenii din Făgăraș, care încearcă și reușesc să mai miște câte ceva.. sunt câțiva, într-adevăr. Puțini, dar buni. Oameni simpli, modești, care nu dau din coate ca să iasă în față, care nu fac ceea ce fac pentru faimă și popularitate, pentru imagine. Și pentru ei avem tot respectul. Dar lucrurile se mișcă foarte greu și nu în direcțiile ce mi le doresc. Cele de bază, prioritare, pe care le cunoaștem atât de bine..
Trimiteți un comentariu