vineri, 19 februarie 2010

Stephaaane! Ne me quitte pas!

Este deja trecut de ora 10.00 și încă nu pot dormi. Tot acolo mă gândesc. Evgheni e de argint, iar frumosul și delicatul Stephane.. Ajutooor! Înțelege cineva durerea mea? Sunt singura nebună care nu înțelege DE CE?

Stephane Lambiel, sunt o femeie căsătorită cu un bărbat deosebit, sunt happy happy joy joy, dar nimic nu m-ar întrista mai tare decât să te știu mâhnit. Revenirea ta a fost cea mai bună decizie pe care o puteai lua în carieră. Ai sperat, desigur, la un loc pe podium. Tu și încă alte zeci de milioane de (neveste) disperate ca mine. Dacă nu s-a întâmplat să fie.. (asta să știi ce e o vorbă de-a noastră, de-a românilor. "Asta e", așa i-a spus antrenorul și românului Kelemen, când a ieșit de pe gheață. Sau "n-a fost să fie, am avut ghinion".. cam așa ne încurajăm noi).. asta să știi că nu înseamnă că "gata"! Nu s-a terminat! Nu trebuie să te retragi iar, nici să nu-ți treacă prin cap așa ceva! Lasă-l pe Evgheni să se ducă :))

Oricât de tare te-a demoralizat locul 4, tu nu ai dezamăgit. Nu pe mine, cel puțin! Am mai scris-o și o mai scriu și acum - pentru momentul acesta.. tu esti nr.1. Și sper să urmeze și altele, cel puțin la fel de adânci.



Stephane Lambiel, îți zâmbesc în continuare!

3 comentarii:

Alina Roman spunea...

Vai ce ma distrezi tu Ralux. Citesc si rad singura :))
Rad pentru ca vorbesti singura cu televizorul...
Vorba ta, astept sa se termine cantonamentul. Acum se pare ca nu am nicio sansa cu tine

Ralux spunea...

Râzi de omu' necajit! Nu se face așa ceva.. Pe mine chiar mă doare. Încă mă doare!

Ana spunea...

Succesul nu e totdeauna masurat in medalii de aur. Steph s-a prezentat foarte bine la Olimpiada asta. Din cate am citit pe net, toata lumea a fost incantata de programul lui scurt, tare rau imi pare ca n-a avut chiar aceeasi stralucire pe Traviata. Oricum, programul de gala e dincolo de cuvinte, cred ca e cel mai frumos program de patinaj pe care l-am vazut vreodata. Fantastic.