La Mulți Ani, Maman!

Mădălina Ursuleanu! Și acum parcă le văd pe fetele din Sibiu cum fac ochii mari, când îi citesc numele! Lioara mea, Eniko, Ancuța Venea cea frumoasă, Floriana cu care nu am mai vorbit demult, Oana din Târgu Mureș etc.

Fiind data asta de 24 supermediatizată, mă scoate din minți. La fel ca și 14-le, de-asta nu le bag în seamă. 24 februarie este însă ziua de naștere a Mădălinei. Mult mai corect așa!

Cine este Mădălina? Sau nu! Cum o vedeam eu pe Mădălina?

Mădălina Ursuleanu era "mama lor", șefa căminului Lia din Terezian, Sibiu. Nu șefa aia mare, care ne lua banii pentru nimic. Mădălina răspundea pentru liniștea și disciplina din cămin. Iar când ai de supravegheat 2 etaje de liceene și studente descreierate.. chiar și ea, Hitler în varianta feminină, mai ceda câteodată.. Mădălina era pe vremea aia studentă, ca și noi. Studentă la Jurnalistică.

La început o vedeam pe șefa la cantină, când venea cu fetele din camera ei. Înaltă, blondă, serioasă. Se interesa de tot ce mișcă. Râdea cu poftă și tare! Seară de seară își lua cursurile, telefonul mobil, ochelarii și cobora la parter, intra în cămăruța încălzită și acolo rămânea până dimineață. De veghe, în lanul.. U know. Ca nu cumva pramatiile de fete să iasă afară după ora 22.00.

Mă uitam după dânsa :) cu teamă. Era opusul meu clar, fără discuții. Eu - drăcușorul pus pe prostii, iar ea - Cruella bobocilor de facultate. Înghețam când se uita la mine. Era mai ceva ca tata!

Într-o zi, la cantină, șefa vine la noi la masă. Eram cu Lioara și Eniko, dacă îmi amintesc bine. Și zice ceva de genul: "Dacă tot ai rămas singură în cameră, nu ai vrea să te muți la noi?". M-am uitat spre masa la care erau colegele ei de cameră, m-am uitat la ea. Pe cuvântul meu de Ralux.. recunosc că mi-a fost frică să refuz.

Apoi, câteva luni ne-am torturat reciproc.. iar când nervii au explodat.. a ieșit rău de tot. Atât de rău încât tot ce-mi doream era să ies cât mai repede de acolo. Am stat amândouă, separate, câteva momente. Eu una știu că am plâns, m-am gândit, m-am răzgândit și nu înțelegeam. Aveam bagajele pregătite. Dar Lioara nu mă lăsa să plec.

S-a deschis ușa camerei și a intrat șefa. Nu rețin ce ne-am spus atunci. Dar nu voi uita niciodată când m-a îmbrățișat și m-a strâns bine. Abia atunci tensiunea din ultimele săptămâni s-a rupt. Nu înțeleg nici acum de ce a fost nevoie de o răbufnire ca să ne apropiem. Pentru că de-atunci "șefa" este Mădălina. Nu, greșesc. Mama Mădălina!

Am început să mă amuz de râsul ei colorat, am reușit să înțeleg în sfârșit glumele ei deștepte, i-am respectat momentele de liniște de care avea nevoie. La un moment dat, a scos o minunăție de.. proverb, să-i spunem. O cugetare adâncă de tot. Atât de adâncă încât îmi fuge tastatura de sub degete dacă încerc sa o scriu aici. Nu pot, bre, nu pot! Am notat-o atunci și încă o țin minte :)).

Ultima dată am văzut-o pe Mădălina în 2003. 7 ani imediat. Din 2004 Mădălina este
editor coordonator la Radio Fix Botoşani (99,8 FM) și este mult prea ocupată pentru a reveni măcar un week-end la Sibiu. Parcă o văd în redacție - agitată, privire de vultur. "Hai cu breakin' news-ul ăla odată! Ce pana mea durează atât?".

Când ajung în Sibiu, mă gândesc și mai mult la fete. Mă plimb pi șientru și îmi dau seama cât de tare și-ar dori și ele același lucru. Se mai întâmplă să trec prin Terezian. Caut cu privirea căminul Lia. Geamul acela.. Știu că ne este dor una de cealaltă. Au trecut 7 ani și pot spune cu mâna pe inimă că primul meu an de facultate a fost superb. Am avut marele noroc de a-i întâlni pe cei care astăzi îmi sunt prieteni de suflet. Nu ne întâlnim des, pe unele fete nu le-am mai văzut de atunci, dar ele sunt acolo. De fiecare dată. Iar mama Mădălina este exact așa.. ca o mamă.

Fiind ziua ta, dragă Mădălina, îți urez ca anul acesta.. Vai! Nu pot scrie ce-ți urez, că nu dau din casă.. chiar tot. Dar știu că oamenii ca tine reușesc. Te-aș îmbrățișa, dar ești prea departe. Mădă, imaginează-ți că toate țicnitele din Lia sar pe tine și îți cântă "Muuulți ani trăiaaascăă, muuulți ani trăiaaascăă, laaa muuulți aaani!". Chiar dacă o fac cu o zi mai devreme..

Te iubesc, U rock!