O dorinta...

Cateodata as vrea sa am aripi in loc de maini. Sa ma inalt peste toti, sa privesc doar inainte, niciodata in urma.. Sa imi pot auzi si gandurile cele mai ascunse, asa de liniste sa fie. Dacă esti liber - nu exista constrangerea de a respecta regulile - drumul nu va merge decât în fata. Si as vrea sa ajung, doar pentru cateva minute macar, aici...




Si daca tot visez frumos, imi pot permite sa ma gandesc putin si la Bora Bora :)

DUrErE !

Ceva de speriat.. ca tot vine Halloween-ul! Cand vad poza asta am un flash-back. Imi aduce aminte de cineva!

,,Ce-ai votat, ce-ai votat

Cum se face c-ai uitat

Ai uitat de cei ce au murit

Ca sa-ti fie tie bine, sa-ti fie tie bine

Si miroase a prostie in intreaga Romanie,, (Luna Amara)

(photo by Sorin Antonescu)

Votul, micii şi berea

În vara anului 1989, Ceuşescu a terminat de plătit fabuloasa datorie externă, dar a decretat că ,,nu o să mîncăm acum tot ce producem“ şi a continuat exporturile de alimente. Conform istoricului Alexandru Mihai Stoenescu, dacă populaţia primea un pic mai multă mîncare şi benzină, cu toată intervenţia ,,agenturilor străine“, Ceuşescu nu ar fi fost înlăturat de la putere. Cu alte cuvinte, pe dictator îl putea salva de la moarte banala formulă ,,mici şi bere“. Politicienii de după revoluţie, în lipsă de strategii coerente, au învăţat la perfecţie lecţia, şi în preajma alegerilor folosesc la maxim reţeta ,,mici şi bere“ . Ba chiar au dezvoltat-o şi au dus-o la perfecţiune sub forma meselor festive pentru pensionari sau a excursilor. În prag de alegeri pentru funcţia supremă în stat, partidele au început din nou să colinde cartierele, să facă ,,recomandări“ şi să stabilească tarife/vot. Nimic nou sub soare. Nici candidaţii nu sînt noi, aceleaşi ,,vîrfuri politice“ prăfuite, cu roluri deja învăţate pe de rost. Vadim excitatul naţionalist în luptă necontenită cu mafia, Geoană ,,prostanacu“ rîrîit, Gigi creştinul/războinicul/penibilul, Oprescu fac de toate/nu se vede nimic/nu va spun ce grade am, Antonescu frumuşelul şi cam atît. A, şi ăla de la unguri, cum îl cheamă, ceva cu Honor nuştiucum, folosit de maghiari drept gaj pentru porţia din ciolan. Normal, în rol de primadonă atît în sondaje cît şi pe scena politică : Traaaian Băsescuuuu, preşedintele care centrează, dă cu capul, arbitrează şi apoi face analiză şi aruncă vina pe ceilalţi. Dacă restul candidaţilor încă se scarpină în cap să găsească ,,şmecheria“ cu care să convingă alegătorii, Băsescu a găsit-o deja. Referendum-ul pentru reducerea numărului de parlamentari. Aproape nimeni nu se întreabă, de ce tocmai acum i-a venit strălucita idee, de ce a pus referendum-ul în ziua alegerilor şi aşa mai departe. Ne-am obişnuit să nu îi tragem la răspundere pe conducători, orice boacăne ar face şi răzbunarea supremă a românului a rămas doar ,,să-i bag în măsa de hoţi“. Poate că acum este mai important modul în care românul va privi politica şi considerentele pentru care votează şi nu neapărat candidatul la preşedinţie. Să aleagă dacă se implică de fapt conştient în procesul de votare sau merge la urne doar pentru bani sau nevoia de socializare. (Alin Bujor)

Pentru ce traim?

Eu traiesc pentru EL! Sotul, Iubitul, Prietenul, Confidentul, Colegul. De fapt, in ordine cronologica..exact invers. O curiozitate mai intai, apoi.. sentimente in nuante diverse, amestecate, diluate de-a lungul anilor.. totul pana cand s-au omogenizat, la un moment dat, intr-o singuraculoare - clara, distincta. Au capatat si o forma.. de bujor:). De Bujor Negru, normal! Mister si pasiune, sobrietate, dar si eleganta - o combinatie-culoare rafinata si senzuala, care incita si atrage in egala masura. Si au trecut 3 ani! Luuungi, plini, solicitanti. 3 ani traiti la intensitate maxima, fiecare zi, fiecare moment, fiecare vorba, gest, privire. E DUR atunci cand sunt doi jurnalisti in casa! Simti secundele la sange! Dar.. si este un ,,DAR,, maaareee.. dupa ce furtuna mea trece, rupand copacii din radacini, apare el, un barbat cald, calm, rabdator, protector. Imbratisarea lui domoleste, repara, adauga, iarta, incurajeaza si da putere! Multumesc, U!

A plecat la Domnul..

Arhimandrit Teofil Paraian, duhovnicul Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus

(3 martie 1929 - 29 octombrie 2009)

,,Am fost odata la Parintele Arsenie Boca - Dumnezeu sa-l odihneasca! -, la Bucuresti, cu un student la teologie de atunci, care acuma-i preot- au trecut anii peste toti de-atunci... a fost asta in 1965 -, si Parintele vorbind cu el, desigur sa aud eu, i-a spus un cuvant care mi-a ramas mie pentru cealalta vreme a vietii mele si cred ca si pentru vesnicie. N-am sa-l uit niciodata! Zice: "Uite, mai frate. O sa fii preot. Sa fii intelegator fata de neputinta omeneasca!" Nici nu va puteti inchipui cat m-am gandit eu la cuvintele acestea, de atunci incoace; cat le-am urmarit in viata mea si in viata oamenilor. Si mi-am dat seama ca neputinta omeneasca e o realitate. Sunt atatia oameni rai in lumea asta, si nici ei nu vor sa fie rai... Si-s rai, si noi trebuie sa intelegem rautatea lor de pe pozitia noastra, din situatia noastra. Sa intelegem ca ei nu pot mai mult, ca ei ei insisi sunt nemultumiti de rautatea lor - "Pe cel rau rautatea il ucide", ii scris in Psalmi: "pe cel rau rautatea il ucide", il nimiceste, rautatea il nemultumeste. Pomenirea de rau spun parintii cei duhovnicesti ca e o rautate fara margini, e o rautate ca o rugina care mananca fierul, asa mananca sufletul; rautatea-i cui infipt in suflet. Pomenirea de rau, nemultumirea, neiertarea este viermele mintii. Un parinte spune ca "raul sa-l scrii pe apa. De aceea sa ne gandim la lucrurile acestea, ca sfantul apostol Pavel zice ca iubire nu exista manie. Daca exista manie inseamna ca nu exista iubire; se contrazic iubirea cu mania: asa cum nu poate fi intuneric unde-i lumina si unde-i lumina nu poate fi intuneric, se contrazice lumina cu intunericul; poate fi intuneric unde nu-i lumina, dar unde-i lumina nu mai poate fi intuneric. Deci unde-i iubire nu mai poate fi pomenire de rau. Unde-i iubire nu poate sa fie neiertare. Unde-i iubire nu poate sa fie nemultumire. Iubirea, dragostea toate le rabda, toate le crede, toate le nadajduieste, toate le poarta."

Asa cum suntem noi...

Ce poti face atunci cand vrei sa uiti de jigodii, sa scapi de programul tv stupid si sa iti mai speli creierul imbacsit? Cum ce? Sa te uiti la un film. Si cum de foarte multe luni nu am mai avut timp si nici dispozitia necesara pentru a urmari un film bun, musai romanesc, a venit si timpul perfect pentru asa ceva. Buun. Am continuat sa vizionam cele mai recente filme romanesti. Am ales ,,Cea mai fericita fata din lume,,. Delia are 18 ani si este singurul copil in familie. Fata castiga o masina în urma unei campanii promotionale la sucuri racoritoare, pentru care a trimis trei etichete. Drept urmare, este chemata la Bucuresti, pentru a filma un testimonial, dovada ca premiile au intrat in posesia castigatorilor. Sarea si piperul sunt date de parintii sarmanei fete, care o inconjoara ca rechinii, incercand s-o determine sa vanda masina si sa scape astfel de saracie :)). Excelent este rolul tatalui Deliei, jucat de.. stupoare.. Vasile Muraru. O comedie cu gust amar, tipic romaneasca. Dialoguri inspirate din copilaria si adolescenta oricarui decretzel. ,,Eee.. numai eu stiu cate sacrificii am facut pentru ca tu sa ai tot ce vrei!Te-am crescut in puf, nu ti-a lipsit nimic si acum asa ne rasplatesti?,, :))) Genial, trebuie vazut filmul, trezeste amintiri!Totusi.. trebuie sa ai nervii tari in momentele in care Delia trage duble pentru acea reclama stupida! Foarte bine evidentiat si limbajul de mahala al cameramanilor, sunetistilor etc. Romania, frate!

A urmat apoi ,,Politist, adjectiv,,. Cristi este un politist ce refuza sa aresteze un tânar care le ofera hasis colegilor de liceu. Nu vrea sa organizeze un flagrant si sa il aresteze pe pusti, pentru ca nu are nicio dovada ca ar fi el adevaratul dealer. E nevoie de rabdare si tutun pana aproape de sfarsitul filmului,cand intra in scena comandantul sectiei de politie. Dex-ul si o lectie de tip gradinita, scoala, liceu etc. Constiinta, lege, politist, moralitate. Eu una m-am regasit si in aceasta pelicula. Pentru filmele romanesti trebuie sa ai macar un simbure de arta si simt cinematografic ca sa le poti savura, asa cum merita...

Ghiciti personajele :))

E fff simplu, stiu, dar imaginea lui Crin, al carui nume l-am auzit de prea multe ori, chiar si la propria nunta (prietenii stiu dc!), merita postarea .. Un viitor rock star, un razvratit al vremurilor.. si uite ce s-a ales de el :(

Valoarea lui, valoarea lui!

Dintre toti jurnalistii.. sau ma rog, oamenii care lucreaza in presa centrala, se pare ca Pepe al nostru (Daniel Ignat) este printre cei mai buni cantaciosi la microfon. Mai exact al doilea... Deci totusi a folosit la ceva faptul ca joi de joi si sambata de sambata ne-a stors creierii si ne-a pus la incercare nervii si rabdarea! Niciun karaoke fara Pepe, la Cover! O mica monstra/monstru din ce a facut si pe acolo! Deci.. Cupa presei la cantat, 2009!

http://www.youtube.com/watch?v=AbTLkzhoEm8

“ADIO TRECUT! BINE AI VENIT, VIITOR…TE SERVESC CU CEVA, PREZENTULE?”

Mai intai mi se cere prezenta la un alt eveniment, marca Cover Club. Nu exista alt loc mai cald si primitor ca acesta. Prietenii, confidentii, a doua noastra familie este mereu acolo, mereu cu sufletul deschis, cu sfaturi obiective si cu hrana.. pentru suflet. Dimineti, dupa-amiezi, seri si nopti, impreuna cu Mike, Ghita, Simona & Marius. Oamenii pe care ii vrei alaturi la orice eveniment important din viata, in orice clipa de bucurie sau suparare. Acei oameni pe care vrei sa-i ai aproape la fiecare Craciun :) A da, evenimentul de vineri! O portie de ,,Happy Punk,, cu sos dulce acrisor, servita de Kronik, o trupa sibiana de.. zic ei.. pop-rock! Ma rog, sunt niste tipi extrem de draguti, joviali, energici si dornici de a canta oriunde, oricat si in orice conditii. Au facut-o la un moment dat chiar si la - 15 grade Celsius, alta data intr-o biserica, in sali de clasa, de sport, in fata blocului (pentru fete). Doi dintre membrii trupei se cunosc de mici copii si au inceput sa cante impreuna de mai bine de 15 ani. ,,Tanti Lili,, va placea cu siguranta publicului care va incerca ceva ,,putin mai intepator,, in seara de vineri, 30 octombrie 2009! Altceva.. voi mai servi niste carne de animal la gratar, in acest weekend. Munte, cabana, prieteni!Nicio mutra acra!

Blog me away

Am încetat să mai scriu pentru alții. E mult mai corect și bine așa. De-acum înainte voi scrie doar pentru mine, atunci când voi simți nevoia de a mângâia tastatura cu degete. Orice sfârșit este cu siguranță un nou început!